LUPTA INTERIOARA!
Mi se intampla destul de des sa ma agit in interior mai mult decat este cazul. Mi-am dat seama ca cele mai mari batalii se dau in interiorul meu.
Este destul de greu sa-i dictezi creierului sa actioneze rational si nu sub anumite impulsuri. Am momente in care ma pierd pe drum eu pe mine si nu reusesc sa ma adun. Cred ca cel mai mare dusman al nostru este propria minte. Ne poate juca feste destul de nasoale.Incerc sa nu fac un lucru, sau sa nu scot ceva din gura aiurea.
Exact opusul se intampla.
Simt ca duc o lupta continua cu mine si incepe sa para destul de obositoare. Este destul de ciudat sa ajungi sa te intrebi oare pot sa fac asa sau trebuie sa fac invers. Cred ca nu ma mai regasesc pe mine.
Tot ce ma inconjoara, pare a-mi fi ostil. Sa fie oare oboseala? Sau zodia? Cert e ca ajungi sa te dezamagesti pe tine si pe cei din jur. Multi oameni din jurul meu sunt iritati de aceasta atitudine. Nu stiu daca alte persoane sunt in situatia asta sau sunt capabile sa inteleaga. As indrazni sa spun ca mintea este ca o masinarie, care la un moment dat se strica sau incepe sa dea rateuri. Oare cum se repara? Explicatia cred ca e una destul de simpla, dar nu-mi dau seama care este.
Traim intr-o lume cu atatea constrangeri, incat orice pas iti este analizat de toti din jurul tau.
O multime de ganduri imprastiate, adunate pe o pagina de net. Asta sunt eu astazi.
Mi se intampla destul de des sa ma agit in interior mai mult decat este cazul. Mi-am dat seama ca cele mai mari batalii se dau in interiorul meu.
Este destul de greu sa-i dictezi creierului sa actioneze rational si nu sub anumite impulsuri. Am momente in care ma pierd pe drum eu pe mine si nu reusesc sa ma adun. Cred ca cel mai mare dusman al nostru este propria minte. Ne poate juca feste destul de nasoale.Incerc sa nu fac un lucru, sau sa nu scot ceva din gura aiurea.
Exact opusul se intampla.
Simt ca duc o lupta continua cu mine si incepe sa para destul de obositoare. Este destul de ciudat sa ajungi sa te intrebi oare pot sa fac asa sau trebuie sa fac invers. Cred ca nu ma mai regasesc pe mine.
Tot ce ma inconjoara, pare a-mi fi ostil. Sa fie oare oboseala? Sau zodia? Cert e ca ajungi sa te dezamagesti pe tine si pe cei din jur. Multi oameni din jurul meu sunt iritati de aceasta atitudine. Nu stiu daca alte persoane sunt in situatia asta sau sunt capabile sa inteleaga. As indrazni sa spun ca mintea este ca o masinarie, care la un moment dat se strica sau incepe sa dea rateuri. Oare cum se repara? Explicatia cred ca e una destul de simpla, dar nu-mi dau seama care este.
Traim intr-o lume cu atatea constrangeri, incat orice pas iti este analizat de toti din jurul tau.
O multime de ganduri imprastiate, adunate pe o pagina de net. Asta sunt eu astazi.
